Dialog deschis între avocatul copilului și societatea civilă

Peste 25 de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din domeniu protecției copilului s-au întâlnit cu  avocatul poporului pentru protecția drepturilor copilului, Maia Bănărescu. Întrunirea a fost organizată pe data de 6 iunie curent de Alianța ONG-urilor active din domeniul protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF) în colaborare cu Oficiul Ombudsmanului din Republica Moldova, cu susținerea UNICEF Moldova.

În cuvântul său de salut, președintele APSCF, Mariana Ianachevici și-a exprimat viziunea asupra mandatului în exercițiu al avocatului pentru protecția copilului. În opinia Doamnei Mariana Ianachevici, avocatul copilului trebuie să fie independent și să semnaleze public orice formă de constrângere, în special, din partea politicului, să respecte legea, fără a dăuna interesului superior al copilului și, de asemenea, să dispună de un buget pentru realizarea planului de acțiuni.  Totodată, a fost salutată inițiativa creării acestei platforme de dialog cu societatea civilă, la care, s-a propus organizarea unor întruniri similare și în alte localități din republică.

Ombudsmanul, Maia Bănărescu ne-a asigurat că este cointeresată să colaboreze cu societatea civilă apreciind nivelul înalt de expertiză, studii, cercetări relevante și rapoarte de rezonanță. În cadrul evenimentului, dna Bănărescu și-a prezentat prioritățile mandatului printre care se regăsesc: sistemul de sănătate, sistemul educațional și sistemul de protecție.

De asemenea, ombudsmanul pentru protecția copilului va pleda pentru identificarea resurselor financiare privind protecția copilului la nivel de primării și angajarea specialiștilor în protecția copilului la nivel local. O preocupare a acestui mandat este și asigurarea protecției și copiilor din Regiunea Transnistreană, în special, a celor nedocumentați. Iar anual, către 20 noiembrie intenționează să organizeze un forum al copiilor, astfel, urmărind să fie ascultată vocea copiilor și problemele cu care se confruntă aceștia.

Majoritatea reprezentanților societății civile prezente în cadrul acestei întruniri au subliniat importanța independenței la exercitarea atribuțiilor. Funcția ombudsmanului pentru protecția copilului este una primordială, or aceste rezultate contribuie direct la procesele democratice din țară. Așadar, societatea civilă a punctat și asupra altor categorii de grupuri vulnerabile. Printre acestea se regăsește soarta copiilor instituționalizați și necesitatea unei abordări individuale a fiecărui caz în parte. A priori, familia este mediul în care un copil poate crește sănătos. Cu regret, uneori, familia poate fi periculoasă, din acest motiv trebuie dezvoltate servicii alternative de protecție. Și mai regretabile sunt situațiile în care specialiștii împuterniciți cu dreptul de a sesiza instituțiile de resort, nu raportează aceste cazuri.

Un alt subiect propus de reprezentanții societății civile pentru agenda ombudsmanului a fost monitorizarea implementării Planului de acțiuni și pledarea pentru alocarea resurselor financiare necesare. Tot în această ordine de idei s-a ajuns la necesitatea elaborării unui set de măsuri antisărăcie. Se știe că anume copiii sunt cei mai loviți de sărăcie. ”Sunt convinsă că trebuie să facem puțin, dar bine. Vă îndemn să fiți incomodă și să deranjați avocații, judecătorii, procurorii, polițiștii ca să învețe cum să comunice cu copiii”, astfel, Ana Racu de la Comitetul ONU pentru prevenirea torturii a deschis un alt subiect dureros, protecția copiilor în conflict cu legea.

Directorul executiv, AO ”Deschidere”, Ana Gobjila și-a exprimat speranța că actualul oficiu al Avocatului Copilului va fi compus din specialiști calificați, capabili să analizeze date, statistici pentru a aduce adevărate schimbări în sistem.

La finele întâlnirii, reprezentanții societății civile au oferit un vot de încredere ombudsmanului pentru protecția drepturilor copilului, Maia Bănărescu, asigurând-o de tot sprijinul necesar și acceptând invitația Ombudsmanului de a se întâlni cu regularitate, într-un format extins cel puțin o dată la fiecare trei luni și în format mai îngust, în dependență de subiectul abordat, la necesitate.