Potrivit Sondajului privind violența împotriva copiilor (VACS), realizat în Republica Moldova în 2019, două din cinci fete (36,8%) și băieți (37,8%) au fost supuși vreunui tip de violență. Una din șapte fete (14,4%) și unul din douăzeci de băieți (5,3%) au fost supuși violenței sexuale până la vârsta de 18 ani. Conform datelor studiului național Siguranța Copiilor Pe Internet, realizat în 2017, fiecare al 6 lea copil cu vârsta de 13-15 ani (16,2%) a primit mesaje jignitoare în adresa sa pe rețelele de socializare de tip Messenger, Viber, etc.
Potrivit datelor globale, Moldova are una dintre cele mai înalte rate de violență între semeni din regiune, ocupând poziția a 3-a în clasament după Lituania și Letonia: 57% din copiii de 13-15 ani au participat cel puțin o dată la o bătaie în ultimul an și/sau spun că au fost hărțuiți cel puțin odată în ultimele câteva luni.
Potrivit celui mai recent raport al MECC, în perioada septembrie-decembrie 2019, angajații din educație au identificat 4738 de cazuri suspecte de abuz fizic, emoțional, neglijare, exploatare prin muncă, hărțuire sexuală și bullying. Anual, între 1600 și 1700 cazuri suspecte de violență față de copii sunt referite de instituțiile de învățământ în adresa autorităților de protecție a copilului.
Angajamentele autorităților naționale de a asigura un mediu protector pentru copii se regăsesc în Codul Educației al Republicii Moldova (aprobat de Parlament în 2014) și în Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 (aprobată în 2014), care prevede expres ”dezvoltarea și implementarea politicilor de protecție a copilului la toate nivelurile, care să țină cont de drepturile copilului, capacitățile în dezvoltare ale copilului și necesitățile locale”. De asemenea, mai multe acte departamentale și ghiduri metodologice au fost aprobate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în vederea implementării politicilor naționale în domeniul protecției copilului, printre care se găsește și Ghidul de implementare Politica de protecție a copilului în instituția de învățământ.
Politica de protecție a copilului în instituțiile de învățământ este și mai actuală în contextul COVID-19, dat fiind faptul ca cadrele didactice sunt printre puținii specialiști care mențin legătura cu copiii și pot identifica cazurile de violență asupra copiilor.
Luând în considerare că în ultimul an al implementării Strategiei „Educaţia-2020”, circa 38% din instituțiile de învățământ nu au o Politică de Protecție a Copilului elaborată (conform Studiului Fenomenul Bullying-ului în R. Moldova, MECC, UNICEF, 2019), totodată luând în considerație faptul că multe din instituții care au adoptată politica, nu o aplică în practică, se impun măsuri care ar susține și încuraja aplicarea PPC în toate instituțiile de învățământ, inclusiv cele de educație timpurie și școli profesionale.
RECOMANDĂRI
- Promovarea unui mediu școlar pozitiv și sigur prin creșterea capacităților instituțiilor de învățământ în dezvoltarea participativă și implementarea Politicilor instituționale de protecție a copilului;
- Analiza situației privind elaborarea și implementarea Politicilor instituționale de protecție în instituțiile de educație timpurie, de învățământ primar, gimnazial, liceal, profesional tehnic, special și extrașcolar din țară;
- Promovarea celor mai bune practici în implementarea Politicii instituționale de protecție a copilului și facilitarea schimbului de experiență între instituțiile de învățământ;
- Asigurarea accesului cadrelor didactice la informații, resurse și materiale de sprijin, crearea unui sistem de supervizare/sprijin în rândul personalului școlar, în vederea reacționării eficiente la fenomenul de violență școlară și bullying.
- Revederea curriculelor de instruire inițială și continuă a cadrelor didactice, din perspectiva dezvoltării competențelor necesare pentru recunoașterea, prevenirea, sesizarea cazurilor de violență asupra copiilor și bullying.
- Monitorizarea constantă a răspunsului instituțiilor la prevenirea și combaterea VNET prin implementarea Politicilor instituționale de protecție a copilului;
- Promovarea abordărilor non-violente ale disciplinei și a managementului clasei, atitudinilor nediscriminatorii și senzitive din punct de vedere al dreptului copilului.