În perioada 17-18 aprilie, peste 40 de experți și practicieni din 15 țări din Europa Centrală și de Est, Balcanii de Vest și Caucazul de Sud s-au adunat la București pentru a discuta situația copiilor rămași fără îngrijire părintească în urma migrației părinților la muncă. APSCF a fost reprezentată la conferință de Mariana Ianachevici, director executiv „Ave Copiii” și membru al consiliului coordonator al APSCF, și Carolina Buzdugan, secretar general APSCF.
Cristina Rigman, secretar general ChildPact, a subliniat că țările care sunt gazda muncitorilor imigranți, așa cum începe și România să fie, ar trebui să dea un exemplu. Dna Rigman a declarat: „Vedem din ce în ce mai mulți muncitori din țările asiatice care vin în România din motive de muncă. Este șansa noastră să prezentăm un model de responsabilitate al țărilor gazdă față de migranții care muncesc și de copiii lor lăsați în urmă în țara de origine”.
Carolina Buzdugan, secretar general APSCF, a prezentat situația generală, statisticile alarmante privind copiii ai căror părinți au emigrat și eforturile societății civile cu privire la subiectul abordat. În Moldova, 55% din copiii rămași fără îngrijire părintească sunt copii ai căror părinți au emigrat. De asemenea, dna Buzdugan a subliniat faptul că în Moldova colectarea datelor despre copiii rămași singuri la domiciliu diferă de la o instituție la alta, și de aceea situația acestor copii nu este întotdeauna clară. „Există multe provocări pentru asistența psiho-pedagogică și socială. Mecanismul de cooperare intersectorială nu funcționează foarte bine la nivel local, ceea ce limitează intervențiile profesioniștilor și accesul copiilor la serviciile corespunzătoare”, a subliniat dna Buzdugan.
Kirsten Theuns, Delegația Terre des Hommes din Europa de Est, a detaliat unele dintre constatările din țările în care organizația desfășoară activități la nivel comunitar, cum ar fi Ucraina, Moldova și România, unde copiii rămași în urma părinților emigrați au fost incluși în intervenții. Doamna Theuns a solicitat crearea unui program de intervenție în cazul acestor copii și a sugerat patru domenii de interes: 1) îmbunătățirea cadrului legal: politica guvernamentală și cadrele juridice să asigure accesul la servicii de calitate care să garanteze continuitatea protecției acestor copii; 2) împuternicirea copiilor și a familiei: copiii rămași în urmă și familiile lor trebuie să fie competenți socio-emoțional și bine informați cu privire la problemele relevante; 3) crearea de capacități și crearea de rețele; 4) actorii non-formali și formali să colaboreze pentru a aborda noile amenințări și a capta noi oportunități.
Agenda conferinței a mai inclus: prezentarea filmului de scurt metraj „Inimă albastră”, o poveste emoționantă a unei mame nevoite să plece la muncă în străinătate și să își părăsească copii, film prezentat de regizoarea Violeta Bârlă; constatările din raportul oficial privind copiii cu părinții plecați la muncă din cadrul grupului de lucru interinstituțional, prezentate de Sandra Pralog, Consilier de stat la Administrația Președintelui României; descrierea sistemului de protecție a copilului în România, făcută de Corina Marinescu, reprezentanta Autoritatății Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopții în România; prezentarea politicilor de protecție socială focusate pe copiii rămași în urma părinților plecați la muncă în străinătate din Bulgaria, realizată de Ina Radkova, Rețeaua Națională pentru Copii Bugaria; recomandările de a recunoaște realitatea familiilor transnaționale în regiune, prezentate de Silvia Dumitrache, Asociația Femeilor Românce din Italia; problema tutelei și reprezentării juridice a copiilor ai căror părinți migrează pentru muncă, abordată de Anna Arganashvili, Coaliția pentru Copii și Tineret Georgia; metodologii, instrumente și metode de instruire pentru profesioniștii care lucrează cu copiii ai căror părinți au emigrat, descrise de Alexandru Gulei, Alternative Sociale România; intervențiile, provocările și rezultatele unei cercetări ale World Vision în Armenia despre copiii părăsiți de părinții plecați la muncă în străinătate, prezentate de Tamara Barbakadze, Rețeaua pentru Protecția Copilului Armenia; serviciile integrate prezentate de Voica Tomuș, UNICEF România.
În cadrul sesiunii de încheiere a evenimentului, a fost discutată declarația comună a conferinței, susținută de organizațiile și participanții care au recunoscut încă o dată dimensiunea transnațională a fenomenului și au convenit că, în acest context, toate părțile implicate au datoria de a se asigura că vulnerabilitățile și riscurile la care sunt expuși copiii ai căror părinți au emigrat la muncă în străinătate sunt reduse la minimum. Declarația comună a conferinței este disponibilă (în limba engleză) aici.
Sursa: ChildPact.