Tot mai mulți copii cu CES de vârstă preșcolară sunt integrați în grădinițele Republicii Moldova. Dacă în 2005, rata de acces era de 1, 8 %, astăzi, circa 40 % de micuți cu CES frecventează instituțiile preșcolare. Eforturile se datorează susținerii și înțelegerii autorităților acestui stat, a obligațiilor pe care Guvernul și le-a asumat semnând Convenția pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități și nu doar, cât și a suportului considerabil venit din partea ONG-urilor cu experiență vastă în domeniul protecției copiilor.
Despre reușitele și provocările procesului de Educație Incluzivă (EI) în grădinițe s-a discutat pe 23 octombrie curent în cadrul celui de-al patrulea Club de Presă organizat de către Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei (APSCF) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor ONG-urilor membre pentru dezvoltarea unui sistem solid de protecţie a copiilor din Republica Moldova”, finanţat de OAK Foundation și UNICEF Moldova.
Evenimentul și-a propus să aducă în vizorul presei dreptul fiecărui copil la o educație de calitate pentru a garanta un proces de educație cât mai incluziv. În același timp, au fost promovate și bune practici de educație incluzivă în grădinițele din Republica Moldova, motiv pentru care, gazda clubului de presă a fost Grădinița Nr. 12 din Orhei.
Educația incluzivă trebuie să fie flexibilă
Astfel, ca procesul de educație incluzivă în instituțiile preșcolare să înregistreze succese e nevoie să fie axat pe necesitățile fiecărui copil, să presupună flexibilitate atât în resursele umane, cele financiare, servicii de suport, infrastructură, dar și în abordarea generală a procesului, susțin specialiștii prezenți la eveniment.
„Educația Incluzivă trebuie să fie una deschisă, flexibilă, axată pe necesitățile fiecărui copil și pentru toți copiii. De aceea, toți cei care luptă pentru incluziunea copiilor ar trebui să transmită mai departe, atât autorităților, cât și beneficiarilor, mesajul că o educație incluzivă veritabilă înseamnă o integrare a copiilor cu CES nu doar în învățământul general, dar începând din învățământul preșcolar. Accentul trebuie pus pe educația timpurie, deoarece de aici începe totul. Ori, un copil care va sta izolat până a începe școala nu prea are șanse să fie integrat în măsură deplină și să se manifeste mai departe. Educația preșcolară este esențială”, a opinat Sergiu Rusanovschi, coordonator de programe în domeniul protecției copilului, Unicef Moldova.
Politici pentru EI în grădinițe, în curând
La nivel de politici Republica Moldova a aprobat Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 (aprobat prin hotărâre de Guvern în 2011) plasând educaţia incluzivă la rangul priorităţilor de stat. Documentul prevede intervenția cât mai timpurie în dezvoltarea copilului, stipulând nevoia de a dezvolta servicii de suport pentru procesul de realizare a unei educații incluzive și identificarea partenerilor implicați în acest proces: copii, părinții, familia, APL, societatea civilă, precum și instituțiile de învățământ.
„Experiențe frumoase și variate de incluziune a copiilor cu CES în grădinițe am avut și până în 2011, când a fost aprobat acest document. Doar printr-un management eficient, axat pe necesitatea beneficiarilor, putem să ajungem la ceea ce ne cere Codul Educației – respectarea dreptului fundamental la o educație de calitate pentru copii. La etapa actuală, Ministerul Educației este în proces de elaborare a politicilor pentru educația incluzivă în grădinițe. Ca să putem veni cu niște propuneri clare se analizează cum ar fi mai corect de creat o matrice pe care am putea să o aplicăm pentru nivelul preșcolar, ce servicii de suport ar trebui să prestăm acestor copii, ce specialiști ar trebui implicați în acest proces”, a declarat Virginia Rusnac, directorul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică.
Buget special pentru EI în grădinițe
De la 1 ianuarie 2014, fiecare raion a constituit un fond special pentru educaţia incluzivă. În acest scop raioanele au alocat circa 2% din bugetul destinat instituţiilor de învăţământ preuniversitar. Totodată, este menționat în „Notele metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pentru anul 2014 şi a estimărilor pentru anului 2015-2016” că „întru asigurarea serviciilor de educaţie incluzivă (CREI şi cadre didactice de sprijin), cheltuielile pentru instituţiile de învăţământ preşcolar sunt suplimentate cu 176.9 lei pentru fiecare copil în vârstă de 3-6 ani, în baza datelor Biroului Naţional de Statistică, iar pentru şcoli, gimnazii şi licee – cu 160.8 lei pentru fiecare elev”.
Cu toate acestea, este necesar un buget special pentru educația incluzivă în grădinițe alocat raioanelor, pe modelul celui pentru școli, pentru a putea dezvolta servicii mai bune, a subliniat șefa Serviciului de Asistență Psihopedagogică de la Orhei, Ana Ivanov.
O Hotărâre de Guvern pentru bugetul EI din grădinițe
„Dacă ar fi de asemenea, o hotărâre de Guvern care să stipuleze că de bugetul educației incluzive în învățământul preșcolar nu s-ar atinge nimeni, atunci vom avea eficiență, pentru că mentalitatea managerilor de instituții este alta: ar face un acoperiș, căldură, material ar investi, dar nu în formare de resurse umane, în acordarea asistenței copiilor. Și atunci, evident că pierdem din incluziunea în domeniul preșcolar. Trebuie să ne axăm mai mult pe EI în grădinițe, fiindcă micuții se integrează mai bine și putem să-i ducem pregătiți în învățământul primar. Cu regret, avem grădinițe care nu vor să-și strice confortul prin faptul că mai au nevoie de servicii specializate pentru copil”, a declarat Ana Ivanov.
Vicepreședintele raionului Orhei, Dorin Zghibarța a dat asigurări că va susține toți managerii de grădinițe din raion, care vor cere ajutor special în susținerea EI timpurii. „Sper că toate instituțiile de învățământ preșcolar, înainte de începerea anului 2016 se vor implica activ în discuția pentru aprobarea bugetului și vor trage atenția să fie majorată suma bugetelor pentru grădinițe, nemijlocit pentru educația incluzivă. Totodată, raionul a lucrat foarte mult la planul strategic de dezvoltare a Educației Incluzive 2015-2020, unde sunt vizate și grădinițele, și care până la sfârșitul lunii octombrie curent va fi aprobat”, a opinat Zghibarța.
Suportul iminent al ONG-urilor pentru dezvoltarea EI în grădinițe
În perioada anilor 2010-2014, Keystone Moldova în parteneriat cu Ministerul Educaţiei a implementat proiectul „Acces egal la educaţie”. Pentru a asigura continuitatea proiectului, din 1 ianuarie 2015, Programul Educaţional „Pas cu Pas” şi Keystone Moldova implementează proiectul „Pilotarea educaţiei incluzive în instituţiile de învăţământ preşcolar din RM”.
„Ne focusăm pe schimbarea de atitudini. Realizăm ateliere cu părinții, reprezentații de teatru social. În cadrul acestor activități am observat că părinții încă nu au încredere nici în serviciile educaționale, nici în specialiști. Ne trezim de multe ori când ei refuză ca copilul lui să fie evaluat, dar este un proces absolut firesc. Am constat că la nivel de raion putem să aducem mesaje corecte, fiindcă am văzut deschiderea părinților, am întâlnit specialiști cu dăruire de sine și motivați nu din punct de vedere financiar. E un început, dar parteneriatul e cheia succesului. Colaborarea intersectorială e iminentă”, a specificat Marcela Dilion, director de proiect din cadrul Keystone Moldova.
Grădinița Nr. 12 din Orhei, o grădiniță pentru toți
Asociația „Femeia și copilul – Protecție și Sprijin” din Criuleni a susținut, nu doar financiar, una dintre puținele grădinițe incluzive din Republica Moldova, grădinița numărul 12 din orașul Orhei, ce dispune de specialiștii necesari pentru lucrul cu copii cu dizabilități, precum logopedul, psihologul, kinetoterapeutul. Aici, dintre cei 47 de copii cu dizabilităţi (cu deficienţe de auz, cu sindromul Down, cu autism etc), 21 se află în stare mai gravă. Directoarea instituției, Emilia Știrbu, spune că inițial a întâmpinat atât probleme de ordin financiar, pentru că nu găsea resurse pentru a plăti salariile acestor specialiști, cât și rezistență din partea unor părinți.
„Au fost cazuri când a venit un părinte și mi-a spus:”Doamnă director, eu știu că ai în grădiniță așa copil și eu categoric nu vreau ca și al meu să nimerească în grupa respectivă”. La început așa a fost, am încercat să găsesc din rezervele mele și să angajez pe jumătăți de unități, a mai găsit primăria, a mai cedat Consiliul raional, dar deja sunt trei ani de când am stabil în grădiniță un psiholog, un psihopedagog și un logoped și chinetoterapeut” a declarat Emilia Știrbu.
„E mai veselă de când merge la grădiniţă”
Victoria Juncu are o fetiţă de cinci ani cu deficienţe de auz. A auzit de grădiniţa nr. 12 şi s-a mutat în oraşul Orhei doar ca micuţa ei să poată frecventa orele de aici. „Soţul meu munceşte peste hotare, am închiriat un apartament în Orhei, mi-am înscris fata cea mare la o şcoală din oraş, iar pe cea mică am adus-o la această grădiniţă. Sunt extrem de mulţumită. Deşi frecventează activităţile de două luni, starea ei s-a schimbat simţitor”, povesteşte cu emoţie Victoria. „De la trei ani merge la grădiniţă, dar era mereu timidă, plângea des, nu ştiam cum să o mulţumesc. Aici însă am observat că vine cu drag, este veselă, şi-a făcut prieteni şi sper ca problemele cu auzul să se diminueze. Cu părinţii celorlalţi copii nu am avut probleme”, mărturiseşte mămica.
În 2005 rata de acces a copiilor la programele de educație preșcolară era de 71 %, iar în 2014 acest indicator a ajuns la 84 de %.