Educație Incluzivă // Grădinița Nr. 12 din Orhei, o grădiniță pentru TOȚI copiii

Succesul procesului de educație incluzivă în grădinițele Republicii Moldova nu întârzie să apară. De patru ani, cu ajutorul suportului nu doar financiar al Asociației „Femeia și copilul – Protecție și Sprijin” din Criuleni, grădinița nr. 12 este una dintre puținele grădinițe incluzive din Republica Moldova, ce dispune de specialiștii necesari pentru lucrul cu copiii cu dizabilități, precum logopedul, psihologul, kinetoterapeutul și o sală special amenajată unde micuții fac zilnic antrenamente pentru a-şi îmbunătăţi starea.

În grădiniță învaţă peste 360 de copii, dintre care 47 sunt cu dizabilităţi (cu deficienţe de auz, cu sindromul Down, cu autism etc), iar 21 se află în stare mai gravă.

„E mai veselă de când merge la grădiniţă”

Victoria Juncu are o fetiţă de cinci ani cu deficienţe de auz. A auzit de grădiniţa nr. 12 şi s-a mutat în oraşul Orhei doar ca micuţa ei să poată frecventa orele de aici. „Soţul meu munceşte peste hotare, am închiriat un apartament în Orhei, mi-am înscris fata cea mare la o şcoală din oraş, iar pe cea mică am adus-o la această grădiniţă. Sunt extrem de mulţumită. Deşi frecventează activităţile de două luni, starea ei s-a schimbat simţitor”, povesteşte cu emoţie Victoria. „De la trei ani merge la grădiniţă, dar era mereu timidă, plângea des, nu ştiam cum să o mulţumesc. Aici însă am observat că vine cu drag, este veselă, şi-a făcut prieteni şi sper ca problemele cu auzul să se diminueze. Cu părinţii celorlalţi copii nu am avut probleme”, mărturiseşte mămica.

Directoarea instituției, Emilia Știrbu, spune că procesul de incluziune a început demult, iar copiii cu CES nu sunt izolaţi în clase separate, ci dimpotrivă, au fost repartizaţi în grupe alături de ceilalţi semeni ai lor.

„La deschiderea grădiniţei, în anul 1984, am avut două grupe logopedice de copii. Însă printre aceşti copii cu deficienţe verbale au nimerit şi câţiva cu sindromul Down şi cu deficienţe mintale. Ne-am dat seama că avem în faţa noastră nişte copii pe care trebuie să-i ajutăm, dar nu ştiam cum. Nu eram pregătiţi pentru o asemenea situaţie, dar am acceptat-o şi am învăţat din mers”, directoarea grădiniţei.

Rezistență din partea părinților

Ca să asigure procesul de educație incluzivă în grădiniță, inițial, a întâmpinat atât probleme de ordin financiar, pentru că nu găsea resurse pentru a plăti salariile acestor specialiști, cât și rezistență din partea unor părinți.

„Au fost cazuri când a venit un părinte și mi-a spus:”Doamnă director, eu știu că ai în grădiniță așa copil și eu categoric nu vreau ca și al meu să nimerească în grupa respectivă”. La început așa a fost, am încercat să găsesc din rezervele mele și să angajez pe jumătăți de unități, a mai găsit primăria, a mai cedat Consiliul raional, dar deja sunt trei ani de când am stabil în grădiniță un psiholog, un psihopedagog și un logoped și kinetoterapeut” a declarat Emilia Știrbu.

Un milion de lei anual pentru întreţinerea grădiniţei

Directoarea grădiniţei nr. 12 din Orhei, Emilia Ştirbu, spune că, anual, pentru întreţinerea instituţiei se cheltuie peste un milion de lei. Pentru cei 47 de copiii cu CES nu se cheltuie bani în plus, spune ea. „Aceşti copiii nu ne creează probleme. La capitolul cheltuieli, s-a adăugat doar salariile specialiştilor, adică a logopedului, psihologului şi kinetoterapeutului. Avem o sală special amenajată unde copiii cu dizabilităţi fizice fac zilnic antrenamente pentru a-şi îmbunătăţi starea”, spune directoarea.

Copiii se acceptă aşa cum sunt

Specialiștii muncesc zilnic pentru îmbunătăţirea stării fizice şi psihologice a copiilor cu CES, dar şi pentru a-i ajuta să se integreze în rândurile celorlalţi colegi. Educatorii din această grădiniţă pun mare accent pe crearea unui mediu prietenos şi favorabil dezvoltării tuturor micuţilor. „Dacă la început, atitudinea unor părinţi a fost uşor ostilă, astăzi, nici nu se pomeneşte despre rezistenţa din partea maturilor. Stările copiilor sunt diferite, sunt micuţi care nu rezistă mai mult de 30 de minute în grădiniţă. Tocmai de aceea a apărut necesitatea unor grupuri de adaptare sau circulare, le zicem noi, în cadrul cărora să fie organizate activităţi de scurtă durată”, explică directoarea grădiniţei.

Aliona Postică este psihologul instituţiei preşcolare şi vorbeşte cu mare emoţie despre copiii de aici. Ea spune că o impresionează bunătatea şi normalitatea cu care copiii sănătoşi îi tratează pe cei cu dizabilităţi. „Copiii sunt cei mai deschişi, ei nu văd deosebirea între ei, sunt empatici şi se acceptă unii pe alţii aşa cum sunt. De altfel, ei se cunosc deja mai bine decât îi cunoaştem noi. Avem copii cu CES care merg pentru o perioadă scurtă de timp la activităţi, iar ceilalţi ştiu deja ce jucării şi ce activităţi le plac”, povesteşte Aliona Postică. „Copiilor le place meloterapia, le punem muzică şi ei dansează, se distrează împreună. Facem tot felul de activităţi interesante. Una din preferatele lor este improvizarea poveştilor atunci când împrumutăm personaje şi întâmplări din diferite poveşti şi creăm una nouă”, mărturiseşte psihologul.

În raionul Orhei sunt 62 de grădinițe și o școală primară grădiniță. La nivel de raion sunt create trei Centre de Resurse pentru Educația Incluzivă (Peresecina, Susleni, Grădinița Nr. 12 din Orhei) în grădinițe și 30 în învățământul preuniversitar.